Stelian Tanase
… Găseai prostituatele mai ales în Crucea de piatră, Sf.Apostoli, str.Rosetti, pe lîngă Cișmigiu 2/ cea practicată semiclandestin în hoteluri, etc., tolerată de poliție 3/cea din casele de rendez-vous. Aici operează “clandestinele lumii alese”, cum scrie interbelicul Dinu Dumbravă în cartea sa „Felinarul roșu”. Prostituatele de aici nu sunt înregistrate, se bucură de protecții inalte, nu au condicuță. 4/ Erau apoi cele “care făceau trotuarul”. Circulau pe bd. Elisabeta, str. Academiei, Calea Victoriei, spre nemulțumirea prefectului Șaita care le-a obligat să poarte berete roșii, apoi a renunțat din cauza mulțimii de berete roșii apărute brusc in centrul orașului. Ocupația lor nu scăpa nimănui – agățau bărbați cu care intrau apoi în hotelurile din jur unde ocupau vreme de un ceas o cameră. Unele, cele mai bogate, țineau cameră cu chirie.
…
Prostituatele se clasau în funcție de tarif și clienții pe care îi deserveau. De la cele ieftine care agățau în gări și periferii (la Mandravela, Chibrit, Bellu), pînă la cocote, demimondene și curtezane întreținute de personaje bogate și influente în epocă. Cele mai numeroase nu erau cele plasate în bordeluri, erau “clandestinele”. Orașul avea 800.000 de locuitori și 15-20.000 de prostituate. Numai 6000 erau fișate de poliție…“Fetițele” nu erau localnice; cele mai multe erau aduse de traficanți pe trasee bine stabilite. Pe această hartă se găsea adesea Cernăuți, pe unde erau aduse evreice și poloneze din Galiția. Veneau și din Rusia și Ucraina. Mai ajungeau și prin Constanța, de obicei erau culese la Odessa. Altele din Basarabia, prin Chișinău și Tighina.
mai mult la :
/www.stelian-tanase.ro/damele-de-conusmatie/
