Posts Tagged “lIVIU aNTONESEI – POEZIE”

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

15. ( cincisprezece ) Nori peste insulă dis-de-dimineață, nori cenușii și la prînz, fără ploaie – e un debut în cei zece ani de cînd bîntui pe aici. Furtună peste noapte în larg, valurile izbesc nervoase stîncile de la mal, bărcile de agrement au intrat în șomaj, iar steagurile purpurii flutură mîndre lîngă drapelele alb-albastre……

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

14. ( patrusprezece ) Spre larg, în zare – val mic după val mic, după val mic, apoi valul mare cu o coamă strălucitoare de spume. Și iarăși, și iarăşi, într-o repetiție obsedantă – Încep să-l înţeleg pe filosoful acela al libertății dispărut în largul coastelor bretone… Un efort, încă un efort pe drumul de…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

13.  ( treisprezece ) Vacanța trece, nu și dorul de această aglomerare compactă de piatră smălțuită în verde și alte neașteptate culori – de ești aici sau ești departe nu contează nici cît vîrful unui pin regal sumețindu-se dintre smocurile verzi ce-i stau la picioare… Aici, în fața mea, la mai puțin de zece metri…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

12. ( doisprezece ) Toți cretanii sînt mincinoși – de zece ani verific asta și azi nu știu nimic mai mult decît atunci. Cu zîmbetele largi pe față și cu gesturile la fel de largi, par sinceri cînd îți apar în față din întîmplare și-ți spun kalimera, kalispera și, mai tîrziu, în noapte, kalinichta… Toți…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

11. ( unsprezece ) Din capătul digului, peste întinderea lichidă, Vîrful muntelui, tot muntele de piatră Smălțuit de smocuri de arbuști șerpuitori – mai jos, pe șosea, o camionetă albă în grabnică trecere – azi, ca și ieri, ca și anul trecut, ca și acum zece ani, totul trece, mereu – acum patru mii de…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

10. ( zece ) Nu, nu e un loc rău – dar unde sînt bancurile mele de pești multicolori, unde tălăngile caprelor din livada nesfîrșită de măslini și unde insulița mea independentă între miile de insule libere ale mării mele, ale mării noastre? O conduc prin locuri știute, Dar mai cu seamă prin cele neștiute…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

9. ( nouă ) Muzele se închipuie mereu impostoare, că nu e locul lor aici, că nu e locul lor alături… Ele nu știu un lucru, pe care artiștii îl știu de la facerea lumii. Și, poate, dinainte! Treaba lor este să iradieze călcînd stîncile aspre, tăind valurile cu brațele lor alungite, alunecînd pe sub…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

8. ( opt ) În viața aceasta, deja lungă, n-am spus niciodată un cuvînt împotriva muncii – am spus altceva, ceva învățat de la cei de aici, poate cu mult înainte de a-i cunoaște altcum decît din cărți și albume – niciodată munca înaintea unui gînd, înaintea unei plăceri, înaintea unui capriciu. Fericirea nu este…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

7. ( şapte ) Abrupt este drumul cunoașterii, dar și mai grea e calea împărtășirii sale, al inițierii… Am învățat dificil și tîrziu răbdarea, conduitele de amînare n-au fost niciodată cea mai puternică parte a comportamentelor și obiceiurilor mele. Cînd păreau că devin stabile se pulverizau ca un nor cuprins de furtună – și chiar…

Read more »

Povești filosofice cretane din A, D. 2014

By |

6.( şase ) În această viață… maestru pentru începătorii condeiului am fost, ca și sommelier pentru debutanții în arta secretă a marelui Bacchus. S-a întîmplat să fiu și sex instructor, după cum scrie pe un breloc prins în zbor în draga mea Londră. O viață de profesor liber, fără angajament ferm. Instructor de înot pentru…

Read more »