Nu vă lăsați înconjurat (IV)! – “SRI, SIE și SPP au fost implicate în acțiuni de poliție politică, justiție, presa și zona afacerilor”

Nu vă lăsați înconjurat (IV)! – “SRI, SIE și SPP au fost implicate în acțiuni de poliție politică, justiție, presa și zona afacerilor”

 “La orizont se întrevede un regim de forţă, împănat cu generali şi colonei. O dictatură ştii când începe dar nu-i poţi anticipa sfârşitul…”  

Petru Romoşan

 

“E NORMAL ca serviciile să aibă OFEIŢERI ACOPERIȚI..” Klaus W. Iohannis

   V-am trimis cele trei scrisori precedente (prima, referitoare la anumi ți consilieri ai dvs., a doua, referitoare la șefii de servicii secrete moșteniți de la predecesorul dvs. Traian Băsescu, iar a treia, referitoare la șefii de parchete numiți în 2013 de ex-președintele Băsescu, în tandem cu premierul Ponta) pentru a vă pune în temă și a lua deciziile pe care le așteaptă majoritatea românilor care și-au investit speranțele în edificarea unei Românii normale sub pre ședinția dvs. Am făcut acest demers și cu intenția de a nu ajunge la final de mandat în postura de a afirma ca fostul președinte Emil Constantinescu că ați fost înfrânt de sistemul serviciilor secrete sau de a declara ca fostul președinte Traian Băsescu că serviciile secrete tind să devină incontrolabile. Luați aminte la experințele lui Constantinescu și Iliescu! Realizând o retrospectivă, se cuvine semnalat că fostul președinte Emil Constantinescu a numit șefi de serviicii secrete sau consilieri pe probleme de apărare și siguranță națională persoane fără competență și experiență în materie, care nu au reușit să le reformeze și să le controleze în timpul mandatului său. Astfel, director al SRI l-a numit pe Costin Georgescu, de profesie inginer, care la data respectivă deținea funcția de director economic al Societății R, care edita cotidianul România Liberă. Director al SIE l-a numit pe Catălin Harnagea, de profesie jurnalist, care la data respectivă deținea funcția de șef al Secției Investigații de la ziarul România Liberă. Iar șef al SPP l-a numit pe Nicu Anghel, fost ofițer în Ministerul Apărării Naționale, care a fost dat afară din armată înainte de 1989 după ce se remarcase la Satu Mare prin escapade bahice și amoroase. În importanta funcție de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, ex-președintele Constantinescu l- a numit pe Dorin Marian, de profesie inginer geolog, care obținuse un master în Stiințe Politice la Jackson State University din Minnesota (SUA), dar nu avea experiență în domeniul securității naționale sau al relațiilor internaționale. Nici fostul președinte Ion Iliescu nu a numit oameni deosebiți de competenți și experimentați în fruntea serviciilor secrete în ultimul său mandat. Director al SRI l-a numit pe senatorul Radu Timofte, fost ofițer de grăniceri , trecut în rezervă înainte de 1989 cu gradul de maior, care a avut tangență cu domeniul doar în calitate de președinte al Comisiei parlamentare de supraveghere a activității SRI. Director al SIE l-a numit pe domnul Gheorghe Fulga, fost profesor de socialism științific, iar la data respectivă profesor de știinte politice la Universitatea din Brașov. Iar consilier pe probleme de apărare și siguranță națională l-a numit pe generalul Ioan Talpeș, de profesie istoric militar, fost director al SIE în mandatul său prezidențial precedent (1992-1996), care a activat până în 1989 la Institutul de Istorie Militară, sub comanda generalului Ilie Ceușescu. Asa cum am arătat în scrisoarea a doua, ex-președintele Traian Băsescu a numit în fruntea serviciilor secrete oameni insuficient calificați și obedienți, mulți dintre ei șantajabili, pe care i-a promovat , protejat și folosit pentru a exercita un control autoritar asupra partidelor politice și instituțiilor fundamentale ale statului (parlament, guvern, autoritatea judecătorească). Sub președinția lui Traian Băsescu, unele servicii secrete, îndeosebi SRI , dar și SIE și SPP au fost implicate în acțiuni de poliție politică pe care nu și le-au permis în timpul predecesorilor săi Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Foștii presedinți Iliescu și Constantinescu nu au recurs și nu au potențat serviciile secrete nici măcar pe sfert comparativ cu Traian Băsescu. În timpul celor doua mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu, îndeosebi principalul serviciu secret al României, SRI, a căutat să controleze nu numai clasa politică, ci și justiția, presa și zona afacerilor. Controlul politicului Astfel, SRI a fost implicat în facerea și desfacerea de partide politice și de majorități parlamentare , prin intervenții oculte asupra unor parlamentari sau lideri de partide.

Crin Antonescu, contactat de serviciile secrete pentru “discuții”…

Exemplul cel mai elocvent este UNPR, care a fost înființat în 2010 prin racolarea de parlamentari de la PSD și de la PNL. Fostul director al SRI, George Maior, și primul său adjunct, generalul Florian Coldea, actualul director interimar al SRI, au fost în relații deosebit de apropiate cu generalul Gabriel Oprea, președintele UNPR ,care a intrat în 2010 în coaliția de guvernare inițiată de PDL și condusă de ex-președintele Traian Băsescu, iar în 2012 a contribuit la răsturnarea guvernului condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu și s-araliat guvernului USL condus de premierul Victor Ponta. Maior și Oprea erau legați și prin faptul că au fost amandoi nași de căsătorie ai premierului Ponta la cele două mariaje ale acestuia. Nu este lipsit de interes, sub acest aspect, faptul că în 2010 Victor Ponta intenționa să intre în UNPR cu un grup de politicieni apropiați în cazul în care nu ar fi fost ales președinte al PSD. De altfel, înfrângerea lui Mircea Geoană și alegerea lui Victor Ponta în fruntea PSD la Congresul din februarie 2010 a compărut multora drept o operațiune orchestrată de serviciile secrete. Ba, chiar se poate spune că frâiele PSD au fost preluate de fosti ofițeri ai serviciilor secrete, având în vedere că Victor Ponta a fost ofițer acoperit al SIE în perioada 1997-2001, iar socrul său Ilie Sarbu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Senatul României, a fost înainte de 1989 colaborator al Securității , sub numele conspirativ “Ovidiu Marinescu “, iar apoi ofițer deplin conspirat al CIE (serviciul de spionaj al Securității). Pentru a realiza controlul clasei politice și al instituțiilor fundamentale ale statului, conform unor ofițeri care au activat în SRI, generalul Coldea a emis în anul 2009 (an cu alegeri prezidențiale) un ordin secret ilegal privind monitorizarea tutror politicienilor, de la prim-ministru, miniștri și parlamentari până la președinți de consilii județene și primari de municipii, orașe și comune, excepție facând doar președintele României. În același timp SRI a tratat cu superioritate clasa politică, începând cu Parlamentul, precum și opnia public, nerespectând dispozițiile constituționale și legale privind exercitarea controlului parlamentar asupra acestui serviciu secret, prin neprezentarea în fiecare an a raportului de activitate în fața plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului în perioada leadership-ului Maior-Coldea. Astfel, în perioada 2007-2012 nu a fost prezentat nici un astfel de raport și, de abia în decembrie 2013, SRI a prezentat în fața Parlamentului rapoartele de activitate pe ultimii șase ani, fapt ce poate fi considerat nu numai o sfidare a bunului simț, ci și o sfidare a democrației, a statului de drept și a supremației puterii legiuitoare. Din păcate, în ultimii ani a devenit tot mai vizibil și faptul că importanta comisie parlamentară de supraveghere a activității SRI s-a metamorfozat într-o comisie de apărare a acestui serviciu secret față de membrii Parlamentului și față de opinia publică. Controlul procesului electoral Deosebit de grav este că SRI și alte servicii secrete au fost implicate și în procesul electoral în timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu. Astfel, în calitate de prim adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea a fost depistat că a întocmit note scrise, în scop de șantaj și de compromitere, referitor la trei judecători de la Curtea Constituțională după ce aceștia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a președintelui Băsescu în aprilie 2007. Iar, după suspendarea surpriză din iulie 2012, generalul Coldea a constituit o celulă de criză care livra zilnic materie primă pentru aparițiile publice ale președintelui suspendat și, concomitent, alimenta agenți acoperiți din massmedia cu materiale de denigrare a adversarilor politici din USL și de dezinformare a opiniei publice naționale și internaționale. În zilele de după scrutinul prezidențial din 6 decembrie din 2009, câștigat la limită și într-un mod foarte contestat de către Traian Băsescu, pentru a împiedica depunerea și judecarea unei contestații din partea PSD pentru anularea rezultatelor alegerilor, generalul Coldea a orchestrat blocarea în trafic și reținerea ilegală a unui senator social-democrat, care ulterior a fost demonizat mediatic și urmărit penal până la arestarea și condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupție (alături de un judecător de la Înalta Curte de Casa ție și Justiție la care se bănuia că a apelat în vederea înregistrării și judecării contestației respective). La fel, primul adjunct al directorului SIE, generalul Silviu Predoiu, a fost acuzat că a coordonat ofițerii SIE implicați în măsluirea votului din străinătate în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009, îndeosebi la ambasada României din Paris. Iar la adresa directorului STS, generalul Marcel Opriș, au fost lansate acuzații că serviciul pe care îl conducea a manipulat rezultatul alegerilor prezidențiale în noaptea de 6/7 decembrie 2009 în favoarea președintelui în funcție, în cadrul unei operațiuni având numele de cod “Taurul”. Controlul altor servicii secrete În ultimul manadat prezidențial a lui Traian Băsescu SRI a reușit să-și impună un control tentacular și asupra altor servicii secrete. În cursul anului 2009, în fruntea unității informative a SPP a fost numit, în urma unui concurs dubios , colonelul Costin Nedelea , un subaltern apropiat al generalului Florian Coldea, iar un alt subaltern al acestuia, locotenent – colonelul Marius Stere, a fost numit șeful unui serviciu din SPP. De asemenea, în vara anului 2014 a fost împuternicit la comanda serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne un alt subaltern apropiat al generalului Coldea, colonelul Gheorghe Nicolae. Sugestiv este și că, în ultimii ani, George Maior și Florian Coldea au insistat să se realizeze unificarea principalelor două servicii secrete ale României, SRI și SIE, pentru a deține un control total. Totodată, SRI a căutat să exercite un anumit control și asupra Inspectoratului General al Poliției Române, potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne, care susțin că generalul Florian Coldea îl presa telefonic (îndeosebi pe TO) aproape zilnic pe chestorul Petre Tobă, șeful Poliției Române, adresându-i diverse solicitări sau sugestii privind organizarea unor acțiuni de cercetare penală. Controlul justiției Controlul cel mai extins și evident al SRI a fost exercitat însa asupra Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Direcției Naționale Anticorupție, îndeosebi în perioada în care acestea s-au aflat sub conducerea doamnei Laura Codruța Kovesi, când aceste instituții au devenit anexe ale principalului serviciu secret al țării. Nu întâmplător s-a vehiculat în ultimii ani că DNA a devenit Secția Penală sau Divizia Penală a SRI. Este indubitabil că SRI a devenit principalul declanșator și catalizator al anchetelor efectuate de DNA, care se bazează în principal pe înregistrările furnizate de acest serviciu. Se poate vorbi chiar de un rol discreționar al SRI, șefii acestui serviciu având posibilitatea să decidă persoanele, instituțiile și domeniile în legătură cu care să fie sesizată DNA, fiind plauzibile astfel recentele afirmații ale deputatei Elena Udrea că generalul Florian Coldea, care a fost șeful de facto al principalului serviciu secret, ajuns să dețină și informațiile și cătușele. Sunt veridice și afirmațiile deputatei Udrea privind relațiile apropiate al generalului Florian Coldea cu șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, anterior procuror general al României, pe care subsemnatul leam devoalat cu câțiva ani în urmă, în declarațiile politice intitulate “ Generalul Coldea, câinele de pradă al democrației” și “ Laura Codruța Kovesi , procuror general din milă și din mită portocalie”. În aceste declarații am arătat că această apropiere a fost confirmată de faptul că acestia au sărbătorit împreună ziua de naștere a generalului Coldea în seara zilei de 21 septembrie 2008, ocazie cu care au fost implicați într-un accident de circulație pe Bulevardul Ştefan cel Mare, cauzat de pierderea controlului volanului și soldat cu avarierea gravă a autoturismului de serviciu pe care îl conducea primul adjunct al directorului SRI, faptă pentru care a primit rapid soluție de neîncepere a urmăririi penale de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflată în subordinea doamnei Kovesi. Ilustrativ și grav este că șefii SRI și implicit ex-președintele Traian Băsescu au căutat să-și exercite controlul asupra șefilor Parchetului General și al DNA prin depistarea unor aspecte mai intime din viața acestora care-i făceau șantajabili. Astfel, Laura Codruța Kovesi a putut fi șanatajată cu dosarul de urmărire informativă al fostului său soț, Eduard Kovesi, om de afaceri din Sibiu, de care a divorțat după un an de la promovarea sa în funcția de procuror general al României, după ce SRI l-a acuzat că ar fi furnizat date și informații de interes operativ unui ofițer de informații maghiar, devenit ulterior europarlamentar din partea Ungariei. De asemenea, Kovesi a putut fi șantajată cu dosarul de urmărire informativă a tatălui său, Ioan Lascu, care a deținut timp de 30 de ani funcția de procuror șef al Parchetului din Mediaș, oraș cunoscut ca fief al afacerilor cu gaz metan din România. SRI a căutat să îl șantajeze și pe fostul procuror șef al DNA, Daniel Morar, referitor la relația sa apropiată cu o subalternă pe care a promovato șefă de serviciu teritorial al DNA. Influența și implicarea SRI în activitatea parchetelor a fost devoalată recent și de fostul procuror șef al DIICOT, Alina Bica, care a declarat, după arestarea sa în megadosarul ANRP, că generalul Florian Coldea i-ar fi solicitat să-l informeze permanent despre evoluția dosarului penal al omului de afaceri Ovidiu Tender, în cazul Rafo – Carom, lucru pe care l-a facut lunar prin note scrise personal pe coli A4 în biroul acestuia de la SRI. Sau, mai grav, Alina Bica a declarat că generalul Coldea i-a solicitat să găsească o soluție de achitare a lui Ovidiu Tender , pe care tocmai ea îl trimisese în judecată pentru infracțiuni de crimă organizată, dar i-a răspuns și i-a promis acestuia că s-ar putea obține doar o soluție de condamnare cu suspendare condiționată. Generalul Coldea a căutat să-și extindă tentaculele inclusiv asupra Ministerului Justiției , un subaltern al său din Direcția SRI Dâmbovița (Florin Andronache), fiind numit consilier al actualului ministru de justiție , Robert Cazanciuc. Sugestiv este și faptul că generalul Coldea a avut o influență considerabilă și asupra președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, referitor la care există suspiciuni ca ar fi ofițer acoperit al SRI. Controlul presei SRI a exercitat în ultimii ani un control fără precedent în epoca postcomunistă și asupra presei din România. Fostul director George Maior a recunoscut, chiar cu mult aplomb, spre final de mandat că SRI a avut și are ofițeri acoperiți în presă, fiind ilustrative în acest sens cazurile jurnaliștilor Valentin Zaschievici, fost redactor șef adjunct la Jurnalul Național, și Robert Turcescu, fost realizator și moderator la Europa FM, Realitatea TV și B1 TV. SRI a fost implicat inclusiv în înființarea și finanțarea unor televiziuni, potrivit unor declarații recente ale deputatei Elena Udrea și ale jurnalistului Radu Moraru, cunoscut ca moderator la Antena 3 și B1 TV, iar ulterior ca director al posturilor de televiziune 10 TV și Nașul TV. În acest sens Elena Udrea a afirmat că generalul Florian Coldea i-a solicitat fostului său soț Dorin Cocoș să finanțeze cu suma de 500 000 euro postul de televiziune Romania TV, aparținând deputatului Sebastian Ghiță. Iar jurnalistul Radu Moraru a afirmat recent că a fost sabotat de SRI când a înființat postul de televizune 10 TV, la care s-a asociat cu patronul RCS-RDS, Zoltan Teszari, prin exercitarea de presiuni asupra acestuia pentru a renunța la asociere, iar ulterior șefii SRI i-au sugerat să se asocieze cu omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Niro (arestat ulterior pentru fapte de corupție în dosarul Microsoft). Totodată, Radu Moraru a afirmat că postul de televiziune Digi 24, înființat și finanțat de patronul RDS-RCS, s-ar afla sub controlul SRI în ce privește politica editorială. Moraru a mai dezvăluit faptul că, după alegerile prezidențiale din decembrie 2009, directorul SRI George Maior i s-a confesat că s-ar fi bătut cu ”mogulii răi”, ceea ce constituie încă o dovadă privind imixtiunea SRI în presă, prin favorizarea respectiv defavorizarea anumitor trusturi media. Așa se explică faptul divulgat de surse din serviciile secrete că, în cursul anului 2010, SRI a declanșat, cu concursul DGIPI si ANAF, o amplă și insidioasă operațiune de monitorizare și de vulnerabilizare a presei centrale și locale critice din România. Controlul afacerilor Apar tot mai multe dovezi că SRI a urmărit să aibă un control cât mai substanțial și asupra zonei afacerilor. O dovadă concludentă în acest sens sunt afacerile înfloritoare, cuantificate prin contracte de sute de milioane de euro, ale deputatului Sebastian Ghiță, cunoscut drept un apropiat al șefilor SRI și devenit membru de bază al comisiei parlamentare de supraveghere a activității a acestui serviciu, referitor la care au apărut zilele trecute documente privind posibila sa racolare de către un serviciu secret. Un început de dovadă îl constituie și declarațiile deputatei Elena Udrea privind relațiile apropiate cu șefii SRI ale fostului său soț Dorin Cocoș, care era invitat frecvent la sediul instituției, îndeosebi în zile de sâmbătă și duminică. Un alt argument rezultat din afirmațiile Elenei Udrea sunt relațiile generalului Coldea cu omul de afaceri Culiță Tărâță, fost deputat și președinte al Consiliului Județean Neamț, căruia i-ar fi solicitat să finanțeze un institut de sondare a opiniei publice cu suma de 500 000 de euro pentru realizarea unui sondaj. Din declarațiile fostului procuror șef al DIICOT, Alina Bica, transpar relațiile apropiate și interesate dintre generalul Coldea și omul de afaceri Ovidiu Tender, condamnat recent la o pedeapsă de 11 ani de închisoare. Relevante în acest sens sunt și afirmațiile jurnalistului Radu Moraru privind relațiile sefilor SRI cu oamenii de afaceri Zoltan Teszari și Dumitru Nicolae, zis Niro, care patronau sau finanțau anumite trusturi media. Se cuvine acordată atenție și susținerii lui Radu Moraru că șefii SRI au controlat lumea afacerilor cu concursul deputatului Sebastian Ghiță, al președintului ANAF, Gelu Diaconu, și al ministrului de interne, Gabriel Oprea. Nu trebuie să suni un procuror, ci doar pe generalul Coldea Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat cu obstinație că n-a sunat niciodată vreun procuror pentru a influența vreo anchetă, dar nici nu era cazul având în vedere influența pe care generalul Florian Coldea, care-i manifesta obediență totală, o avea asupra procurorilor șefi de la Parchetul General și DNA. Ca atare, Traian Băsescu nu trebuia să sune nici un procuror, fiind suficient să-l sune în legătură cu orice anchetă pe generalul Coldea. Cum se explică faptul că SRI și DNA au tergiversat sau au mușamalizat în timpul manadatelor sale anumite dosare privind privatizările strategice în care au fost implicati apropiați ai săi? Ilustrativ în acest sens este dosarul ALRO, în care foștii săi consilieri prezidențiali Elena Udrea și Theodor Stolojan, precum și omul de afaceri Dorin Cocoș, au primit neînceperea urmăriirii penale de la un procuror apropiat și promovat de procurorul general Laura Codruța Kovesi, după ce șeful Diviziunii Economice al SRI a refuzat să execute mandatele de interceptare telefonică a acestora solicitate și obținute de fostul procuror șef al DIICOT, Ciprian Anastasiu, care , din acest motiv, a fost dat afară din parchet de către procurorul general Kovesi, la stăruinșa generalului Coldea. Cum se explică faptul că SRI și DNA nu i-au instrumentat nici un dosar fostului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, cunoscut drept un apropiat al președintelui Traian Băsescu, al șefului Comunității Naționale de Informații de la Palatul Cotroceni, Daniel Moldoveanu, și al generalului Florian Coldea, în perioada în care a deținut această funcție, cu privire la implicarea sa în acte de corupție sau de contrabandă cu carburanți, țigări, legume și fructe, Ori, cum se explică faptul că , în perioada marilor tunuri de la ANRP, în care funcția de președinte al acestei instituții a fost deținută de pedelista Crinuța Dumitrean (2009-2011), SRI și DNA nu i-au instrumentat nici un dosar penal acesteia sau politicienilor și samsarilor care au cauzat prejudicii estimate la circa 4 miliarde de euro? Mai mult, cum se explică faptul că, în a doua parte a anului 2012, în pofida solicitărilor oficiale, SRI nu a furnizat nicio informație Comisiei de anchetă a activității Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților pe perioada 2009-2012 (la care am deținut funcția de președinte ), deși ofițeri de informații au semnalat că în timpul guvernării PDL a fost cauzat statului român un prejudiciu de mai multe miliarde de euro? Menționez că, în data de 1 iunie 2012, am făcut o declarație de presă intitulată “Un nou risc de dispariție: Crinuța Dumitrean“, prin care am avertizat inclusiv SRI că prin retrocedările frauduloase de la ANRP a fost cauzat un prejudiciu de peste două miliarde de euro și că exista riscul dispariției din țară președintei Crinuța Dumitrean , precum și al distrugerii unor înscrisuri din arhiva acestei instituții . Atunci directorul SRI George Maior a vituperat și mi-a transmis că fabulez, printr-o cunoștință comună de la Cluj, dar ulterior toate aceste afirmații au fost confirmate: a fost stabilit un prejudiciu de patru miliarde de euro, Crinuța Dumitrean a plecat o perioadă în SUA și a existat o tentativă de incediere a arhivei ANRP (devoalată recent și de șeful Guvernului din acea perioadĂ , Mihai Răzvan Ungureanu). Cum se explică faptul că SRI și DNA nu au instrumentat niciun dosar legat de devalizarea aproape totală a Fondului Proprietatea, la care a devenit președinte al consiliului de administrație fostul ambasador al SUA la București, Mark Gitteinstein, cunoscut drept un avocat înfocat al șefilor Parchetului General, DNA, ANI și SRI? Cum se explică faptul că, după legiferarea restitutio in integrum în 2005 , SRI și DNA nu s-au implicat mulți ani în problema retrocedărilor frauduloase, care au atins valori de zeci de miliarde de euro și au dobândit caracter de crimă organizată, prin constituirea unor rețele în care și-au dat mâna moștenitori neîndreptățiți, afaceriști bogați, avocați , notari, judecători și chiar ofițeri de informații? Sau, cum se explică lipsa de preocupare a SRI și DNA față de marile retrocedări frauduloase efectuate în Transilvania, sub tutela politică a UDMR, pe atunci aliatul la guvernare al PDL, către urmași ai foștilor grofi maghiari care au fost despăgubiți de statul român în perioada interbelică, după procesul optanților? Afară, în stradă, cu câinele de pradă! Domnule președinte, am căutat, cu posibilitățile mele limitate, să vă prezint mecanismul diabolic de control al instituțiilor fundamantale ale statului și ale societății românești în ansamblu, care a fost pus în operă de predecesorul dvs. Traian Băsescu folosindu-l ca instrument principal pe generalul Florian Coldea, șeful de facto al SRI. După analiza celor prezentate în această scrisoare, cred că se poate spune că generalul Florian Coldea a fost câinele de pradă sau inamicul numărul unu al democrației românești, acesta făcându-se vinovat de încălcarea Constituției și mai ales a drepturilor omului de-o manieră fără precedent după 1989. Afectarea democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale ale omului de către generalul Coldea, prin obediența manifestată față de fostul președinte Traian Băsescu, a constituit un risc pentru securitatea națională și impune schimbarea sa de urgență din fruntea SRI. Nu faceți compromisul de a-l menține pe generalul Coldea în funcția de prim adjunct al directorului SRI. Deși potrivit apropiaților săi este sperios din fire și complexat, având probleme cu coloana vertebrală și la propriu nu numai la figurat, prin ceea ce a făcut în calitate de șef de facto al SRI, generalul Coldea….sub aspect psihosomatic, cu temutul Lavrenti Beria, fostul șef al NKVD (predecesorul KGB) în perioada cea mai atroce a dictaturii lui Stalin. Grav și periculos este faptul că, în ultimii ani, în închipirea lor, șefii SRI George Maior și Florian Coldea au ajuns să se creadă mari geostrategic și salvatori ai patriei, ceea ce constituie un precedent periculos. Să nu uităm că Maior a exhibat înalte aspirații politice, dorind să devină premier al României imediat după alegerile prezidențiale din decembrie 2009, după demisia premierului Emil Boc la începutul anului 2012 și după alegerile alegerile prezidențiale din 2014 (în cazul în care acestea erau câștigate de Victor Ponta). În concluzie, ca și George Maior, generalul Coldea nu este de neînlocuit și cred că poate fi găsit și numit în locul său un ofițer profesionist,vertical, onest, patriot și atlantist, de factura generalului Ionel Ciucă, pe care l-ați numit, după învestirea dvs. în funcție, șef al Marelui Stat Major General al Armatei.

Senator independent Valer Marian

Klaus Iohannis, interviu DC News LIVE, despre servicii

Misiunea şi viziunea SRI !?

Misiune

Protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale aliaţilor săi pentru realizarea securităţii naţionale, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept.

Pentru a îndeplini această misiune, SRI şi-a orientat activitatea pe următoarele direcţii:

  • PROTECŢIE
    Protejarea valorilor democratice ale României, a siguranţei cetăţenilor, a securităţii economice şi a secretelor de stat.
  • PREVENIRE ŞI COMBATERE
    Prevenirea şi combaterea acţiunilor de spionaj, a terorismului şi a criminalităţii organizate transfrontaliere care, prin natură şi amploare, afectează securitatea naţională.
  • PROMOVARE
    Promovarea intereselor de securitate ale României şi ale aliaţilor săi, într-un context geostrategic fluid al statelor, corporaţiilor şi ameninţărilor asimetrice.

Viziune

Împărtăşim viziunea unui stat democratic, cu securitate durabilă şi economie competitivă. În acest sens, acţionăm discret şi eficient, iar rezultatele muncii noastre reflectă corectitudine şi legalitate. Facem parte din comunitatea naţională de informaţii şi construim parteneriate cu aliaţii noştri, conştienţi de necesitatea conjugării eforturilor pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate şi a altor ameninţări la adresa securităţii naţionale şi globale.

Valori

  • Patriotism
  • Onoare
  • Profesionalism

Credem în valorile democraţiei, respectarea legii şi echidistanţă. Apărăm comunitatea în care trăim, preţuim oamenii, acţionăm pentru a le proteja tradiţia şi a le asigura viitorul.

Gaşca de securişti din jurul lui Victor Ponta”  Aprilie 2013

Numirea Laurei Codruţa Kovesi la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie a agitat apele pe scena politică. Miercuri seară, la Antena 3, în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei”, Radu Tudor a vorbit despre noua securitate din jurul lui Victor Ponta.