Nu mai tăiați copacii, NOI, vă rugăm frumos,
Îi vrem în dăinuire, nu-i dați cu drujba jos!
Vrem frunza-n codru verde să freamăte ușor
și-n umbra seculară să ne-alinăm de dor!
Lăsați-i să trăiască, nu-i da-ți lemne de foc,
Vor blestema nepoții, nu vor ierta deloc,
Nu le luați natura, ce ați primit în dar,
de la străbunii care-au păzit-o cu mult har!
Nu văduviți un munte de verdele iubit,
Nu vitregiți izvorul de-albastrul infinit,
Lăsați în pace frunza și creanga din copac,
Căci veți primi pedeapsa cu vârf și apăsat!
PETRONELA ALEXA