Dosar de naş – Trecutul „tulbure” al afacerilor a doi moguli de presă – Liviu Tudor şi Cristian Burci

LiviutudorPozează în miliardari rasaţi, cu ceasuri de aur, limuzine şi consultanţi vestimentari.

Îşi calculează bine gesturile, cuvintele şi apariţiile în public mai ceva decât Donald Trump. 

Liviu Tudor, țeparul bancorex, membru de onoare al Clubului de la Roma, devalizator bancar, mare investitor și cinstit…Liviu Tudor -Clubul de la Roma

 

Unii şi-au cumpărat ziare, posturi de televiziune sau de radio care le promovează imaginea, când doresc sau este nevoie.
Aceşti oameni de afaceri de succes comentează evenimente la zi, fac strategii de afaceri sau chiar analize politice, dar speră că timpul şi vâltoarea evenimentelor contemporane vor şterge trecutul de beneficiari, prin firmele pe care le păstoreau, de „credite neperformante” la băncile aduse în faliment. Şi nu este lipsit de relevanţă să uităm că au fost momente când aceeaşi presă care îi numeşte azi „oameni de afaceri” le spunea, nu demult, devalizatori.

Liviu Tudor şi Cristian Burci, devalizatorii bancilor de ieri, marii proprietari de media si afaceri de astăzi. Pozează în miliardari rasaţi, cu ceasuri de aur, limuzine şi consultanţi vestimentari. Îşi calculează bine gesturile, cuvintele şi apariţiile în public de zici că în fiecare dintre ei se ascunde câte un Donald Trump. Şi- au cumpărat ziare, posturi de televiziune şi radio unde îşi satisfac nevoile primare de imagine. Comentează evenimentele la zi, emit strategii de afaceri, fac pe analiştii politici. Cristian Burci, Liviu Tudor, Viorel Hrebenciuc- acum sunt nume mari în business şi politică, însă nici unul nu poate să-şi şteargă trecutul de devalizator de bănci.

 

Cum a prins Liviu Tudor gustul presei

„Ziarul de Investigaţii” vă propune să rememorăm traseul a doi dintre aceşti oameni de afaceri care au în comun, printre altele, „afacerile cu băncile” şi presa. Despre Liviu Tudor, unul dintre noii „moguli”, presa a scris că s-a ocupat în anii ’90 cu importuri de electronice, apoi a luat, prin firmele sale, beneficiar de credite la bănci precum Bancorex, ulterior mare investitor imobiliar iar astăzi Reporter Virtual.
Poziţionat în top zece proprietari de imobile din România, alături de Ţiriac şi alţi oameni de afaceri serioşi, Liviu Tudor a achiziţionat, în fapt, zilele trecute un pachet important din „Reporter Virtual”. El s-a întors, astfel, la pasiunea sa din primii ani de după 1990, pe vremea când importa electronice şi electrocasnice din Asia şi le vindea în oraşul său natal, Piatra Neamţ. Atunci a prins gustul de presă. În timp ce comercializa râşniţe şi casetofoane, Tudor a înfiinţat un supliment de week- end al ziarului „Ceahlăul”. Viitorul magnat imobiliar a şi apărut pe prima pagină la acea vreme, alături de un partener de afaceri, amândoi la costum cu cravată şi cu câte un ditamai „diplomatul”, sub un titlu care s-a dovedit, în anii ce au urmat, pe măsura aspiraţiilor sale- „Să fii Numărul Unu!”. Perioada când importa şi vindea electronice este amintită cu nostalgie de miliardarul Tudor ori de câte ori dă un interviu, poate şi pentru că, spunem noi nu avea grija „returnării” a tot felul de credite bancare.
Ce a urmat după afacerile electronice nu îi mai place însă să-şi amintească mangatului Tudor, însă vă reamintim noi.

„Sifoanele” SIF Moldova

Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi`
Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe
Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la
transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.

Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc

Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP
II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor,
ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.

Despre cheagul unui alt mogul – Cristian BurciBurci

În peisajul mediatic a mai revenit, recent, un alt „împrumutătat”. Cristian Burci a răscumpărat Prima TV şi deţine ziarul „Adevărul”. La fel ca Tudor, el este un afacerist de succes, care vrea să uite vremurile lui Iacubov şi FPP II Moldova. Dacă răsfoim presa vremii şi nu numai, putem rememora că Amerom Television (al carei actionar majoritar era Cristian Burci) a beneficiat de un bilet la ordin de 15 milioane dolari, şi alte două bilete la ordin de câte 950.000 dolari fiecare. Corneliu Iacobov ar mai fi avalizat şi alte bilete la ordin de milioane, pentru o altă firmă a lui Cristian Burci- CB Investiţii SRL Bucuresti.
Firmele controlate acum sau în trecut de Burci sunt implicate astăzi în sute de procese şi au fost asociate în media cu mai multe falimente precum cea mai mari întreprindere de căi ferate şi material rulant feroviar, ziarul „Ultimul Cuvânt” sau SC “Maritime Training Centre Television” SA Constanta (MTC TV), televiziune „de interes strategic” la care nu s-a lămurit oficial nici astăzi unde „au dispărut” 6 milioane de euro. Astăzi Cristian Burci este şi el „profesor” de
media, conţinut şi etică profesională.

Dosarul FPP- muşamalizat, Iacobov scăpat basma curată
Iacobov înfundă în prezent puşcăria, însă nu din cauză că a umplut de bani, prin devalizarea statului atâtea firme precum acelea de mai sus. Lui Iacubov i s-a tras de la dosarul Rafo „Jafo” Oneşti, ilegalităţile pe care le- a comis la FPP în beneficiul prietenilor fiind muşamalizate
de autorităţi. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă la care am făcut referire mai
sus, a propus la acea dată sesizarea organelor de urmărire penală a fostului președinte
al FPP, Corneliu Iacobov, stabilirea unui prejudiciu de 1,5 miliarde lei la nivelul anului 1996 și multe încălcări grave ale legilor în vigoare.
Dosarul ce conține constatările comisiei a fost trimis la Guvern, Ministerul Finanatelor, Curtea de Conturi, Garda Financiară, BNR și CNVM. Totuși, în urma audierii tuturor aceste probe la Biroul de Combatere a Corupției și Contrabandei al IJP Bacău, s-a decis neînceperea urmăririi penale. Soluția a fost examinată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, care a dispus, în 16 noiembrie 1998, completarea dosarului de urmărire penală și a infirmat soluția de scoatere de sub urmărire penală. Un an mai târziu, pe 19 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bacău a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Iacobov. La nivelul Ministerului de Interne situaţia a fost şi mai încurcată, de fiecare dată când vreun parlamentar se interesa de soarta dosarului, oficialii au invocat vicii de procedură. În fine, deşi a scăpat basma curată din dosarul „FPP II Moldova & Friends”, Iacubov a fost totuşi condamnat în cazul Rafo. Cu mult prea puţin pentru jaful pe care l-a făcut împreună cu prietenii sai la FPP Moldova.

Scris de Cristian Stoenescu

Publicat în Ziarul de investigatii.ro, February 21, 2014

Listă cu membrii Asociației Române pentru Clubul de la Roma 

Secretar General Clubul de la Roma (ARCoR) Liviu Tudor