Cum combate saracia “leul” Taraboanta: prin licitatii dubioase cu spatiile municipalitatii

Cum combate saracia “leul” Taraboanta: prin licitatii dubioase cu spatiile municipalitatii

In institutia cu care-ncepe bulevardul Stefan cel Mare – numim aici Consiliul Judetetan Iasi, mult-inutila organizatie administrativ-teritoriala furnizoare de corupti pentru DNA – functioneaza funabuleasca “Comisie pentru combaterea saraciei”. Desigur ca, dupa studiile unor cercetatori britanici, saracia poate fi combatuta prin umorul involuntar degajat, in cursul ciocnirilor sale cu limba romana, de insusi prezidentul CJ Iasi si seful suprem al consilierilor, maruntelul gigantel Maricel Popa. Dar nota finala, de desene animate, o da insasi compozitia comisiei cu pricina – condusa de formidabilul membru al Lions Club Romania, presedinte al zonei 1NE, Iulian Taraboanta.

“Leul” Taraboanta combate saracia – incepand din 2016, pentru ca UNPR l-a pus pe liste si l-a lasat acolo. Am dori sa nu se inteleaga altceva: DA, Iulian Taraboanta combate saracia, o combate personal, astfel incat sa devina bogat. Si face aceasta pacalind municipalitatea (care se si lasa pacalita, de altfel).

Afaceri dulci, datorii amare…

Enumeram, pe scurt, afacerile in care a fost angrenat Iulian Taraboanta.

Demetrela Trading SRL este firma ce opera, in Iasi, zeci de patiserii, in spatii inchiriate fie de la particulari, fie de la municipalitate – si controlata, initial, de familiile Taraboanta si Ionescu. Ulterior, Taraboanta iese din asociere, cedand locul unui cetatean cu apetit pentru afaceri, nascut in 1932, pentru ca, prin 2014, firma sa fie pasata efectiv si definitiv Victoritei Ungureanu si Elenei Serea. Doua super-femei, celebre la nivel national pentru ca detin, in acest moment, circa… 150 de firme – cedate de fosti proprietari pentru ca aveau probleme fiscale!

De adaugat ca vanzarea partilor sociale a fost insotita nu doar de schimbarea sediului firmei (ajunsa, acum, obiect de studiu pentru finantistii din Bucuresti) ci si de o naucitoare schimbare a numelui; “Demetrela Trading” a fost rebotezata “Demetrela Trading Investment and Business Administration Center Work” SRL.

Ce e in neregula in tranzactia cu pricina?

Evident, datoriile catre stat; presupunem (pentru ca, in afara realitatilor paralele, nu avem explicatie) ca Victorita Ungureanu si Elena Serea sunt dotate, de la natura, cu un supradimensionat instinct de kamikaze – chestie ce le-a facut sa accepte, senin, in actul de preluare a firmei, datoriile societatii (impozite, datorii catre bugete samd), cifrate la circa 1 milion de euro in 2014.

Ei bine, milionul asta este deja pierdut. Nu numai ca finantele bucurestene nu au reactionat la faptul ca, din 2012, Victorita Ungureanu nu a mai depus bilanturi (fapt care, conform legii, poate duce la cererea de dizolvare a firmei), dar aceste datorii sunt, practic, prescrise – intrucat termenele in care puteau fi reclamate au fost depasite inca din 2016! In al doilea rand, e greu de crezut ca cele doua amazoane ale afacerilor vor putea pune la dispozitia oricarui specialist in insolventa acte si documente contabile aferente perioadei “iesene” a firmei, sau ca vor putea plati statului in cazul in care se va cere “atragerea raspunderii patrimoniale personale”.

Insa o alta problema releva grave deficiente de sistem in administratia locala, si nu ne referim aici la inactiunea finantelor judetene din Iasi – care, in 2012, ar fi fost obligate practic sa ceara lichidarea firmei (de notat ca finantele au fost conduse, in acea perioada, de PDL – adica fix partidul care-l propulsa pe Taraboanta in functia de sef adjunct la ITM Iasi…), ci la urmatoarele lucruri.

In 2014, odata cu mutarea la Bucuresti, Demetrela Trading inchide mai toate punctele de lucru – adica toate patiseriile ce operau, in iasi, sub acest nume. Practic, insa, acestea au continuat sa functioneze – trecand sub “coordonarea” altei firme a cuplului Taraboanta-Ionescu, respectiv Prima Food SRL. Problema este ca unele dintre aceste spatii au fost inchiriate de la municipalitate – si ca atare titularul de contract (contracte incheiate, conform reglementarilor legale locale, urmare a unor licitatii publice) era Demetrela Trading. Or, pentru a putea functiona in aceste spatii, trebuiau organizate noi licitaii, or Prima Food le-a prelua “din mers”. Manevra usor nelegala, efectuata cu sprijinul evident si nemijlocit al oficialilor din directiile Primariei Iasi.

Un al doilea punct e chiar mai interesant: firma a acumulat datorii, incepand cu 2009; cum se face ca, pana in 2014, Demetrela a functionat in spatiile inchiriate prin licitatie, de la Primaria Iasi, in conditiile in care nu numai ca municipalitatea cere scrisori de bonitate financiara, ci – drept conditie eliminatorie – ca firma sa nu aiba datorii la bugetele de stat sau bugetele locale? Punct la care directia economica a primariei ar trebui sa raspunda, credem, unor procurori.

Concluzia: firma a fost “parasutata” unor amazoane de prin tara, scopul evident fiind sustragerea de la plata datoriilor catre stat – datorii ce nu vor fi recuperate. In toata aceasta manevra, statul NU A FACUT NIMIC – manevra care poate fi usor etichetata ca fiind “complicitate”.

O alta firma a cuplului Taraboanta-Ionescu s-a numit TIIC & Grup SRL. Spunem “s-a numit”, intrucat si-a dat obstescul sfarsit in chinuri, dupa o lunga si grea suferinta produsa bugetului de stat (prin neachitarea datoriilor), incepand cu 2010 – cand a fost declarata in insolventa, si pana in 2012 – cand tribunalul i-a facut scapati pe Taraboanta si Ionescu de consecintele “atragerii raspunderii personale”.

Cum poti scapa dupa ce ai tepuit, practic, statul – neplatindu-i circa 117.000 lei – e relativ simplu: Administratia Finantelor Publice – AFP Iasi (actualul ANAF) se face ca nu vede adresele trimise de lichidatorul/administratorul judiciar, astfel ca manevra, considerata “acord tacit” de catre acesta, devine motiv de respingere al actiunilor ulterioare promovate pentru recuperarea datoriilor. Cu alte cuvinte, in 2011 AFP Iasi nu raspunde adreselor lui Mititelu (astfel incat procedurile acestuia continua), pentru ca dupa cateva luni aceeasi AFP Iasi considera ca trebuie declanasata atragerea raspunderii personale a adiministratorilor si declanseaza un proces. Pe care il pierde, pentru ca a uitat sa aduca si dovezi…

Ca sa va faceti o idee asupra sumei de 117.000 lei, sa zicem ca este comparabila cu 8 pensii medii anuale – bani pe care statul nu-i va vedea niciodata.

Dupa Demetrela si TIIC, cuplul Taraboanta-Ionescu a infiintat inca o firma: ITIC Grup SRL – agentie de plasare forta de munca. Ce este curios e ca Iulian Taraboanta e in comisia CJ care, alaturi de combaterea sanatatii (sic! – daca e credem ziarului Evenimentul de Iasi), se ocupa si de probleme de munca.

taraboanta-nnn002

Infiintata in 2015, firma a reusit (cum altfel?!), in buna traditiei a casei, sa produca datorii: figureaza, deja, cu peste 100.000 lei restante catre bugete. Adica alte 4 salarii anuale ale unui profesor cu vechime… Si, pentru ca tot vorbiram de traditia casei, va urma cu siguranta o brusca schimbare de actionariat, de nume, adresa si judet – totul dublat de o evidenta lipsa de apetit a ANAF/AFP Iasi pentru recuperarea la timp si cu temele facute a paralelor…

“Regina” firmelor gestionate de familiile Taraboanta si Ionescu e, fara indoiala, Prima Food SRL – firma ce a preluat afacerea “Demetrela”, fara a avea insa (asa cum am aratat) si continuitatea juridica necesara. In Prima Food, insa, conduc doamnele cuplului Taraboanta-Ionescu; chestiune de fatada, intrucat, in fapt, afacerile sunt controlate tot de Iulian Taraboanta si Ciprian Ionescu.

Manevra de a pune la inaintare un administrator fara trecut nu pare, insa, sa fi dat roade: in caietele de sarcini la licitatiile primariei, una dintre conditiile exprese este ca administratorul sa nu fi avut firme cu probleme; or, nu este cazul firmelor controlate de sotii Taraboanta si Ionescu. In ce priveste Prima Food, problemele cu datoriile catre bugete (chestie devenita deja traditie a celor doi afaceristi) tocmai stau sa inceapa.

Declaratie de avere putin incompleta, dar numai putin…

Finalmente, avem firma ONIX Iasi SRL, detinuta doar de familia Taraboanta. Ei bine, si aici e o problema, intrucat firma NU apare pe declaratia de avere a consilierului-luptator anti-saracie Taraboanta.

Iata un extras din Legea 161/2003:

“(…) CAPITOLUL VI
Dispoziții comune

Art. 111. – (1) Persoanele care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declarație de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcțiile și activitățile pe care le desfășoară, cu excepția celor legate de mandatul sau funcția publică pe care o exercită.
(2) Funcțiile și activitățile care se includ în declarația de interese sunt:
a) calitatea de asociat sau acționar la societăți comerciale, companii/societăți naționale, instituții de credit, grupuri de interes economic, precum și membru în asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale;
b) funcția de membru în organele de conducere, administrare și control ale societăților comerciale, regiilor autonome, companiilor/societăților naționale, instituțiilor de credit, grupurilor de interes economic, asociațiilor sau fundațiilor ori al altor organizații neguvernamentale;
c) calitatea de membru în cadrul asociațiilor profesionale și/sau sindicale;

(…)

CAPITOLUL VII
Dispoziții finale

Art. 116. – (1) Prefecții sunt obligați să verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situația tuturor aleșilor locali din județ. în acest scop, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, precum și conducătorii oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale sunt obligați să pună la dispoziția prefectului și a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de prezentul titlu. (…)”

Asadar: Iulian Taraboanta era OBLIGAT sa treaca in declaratiile sale de avere si de interese TOATE firmele la care era asociat/actionar, lucru pe care nu l-a facut. Mai mult, prefectul trebuia sa verifice toata aceasta ciorba de interese – or, nici Marian Grigoras (cu simpatii liberale), nici Marian Serbescu (cu simpatii pesediste – aripa Stanciu) nu s-au omorat cu firea in chestiunea respectiva.

Municipalitatea – aceasta vaca

…o mare vaca, numai buna de muls. Intrat intr-o licitatie pentru inchirierea unui spatiu pe bd. Stefan cel Mare, Taraboanta uzeaza de firma sotiei – ONIX Iasi SRL, si castiga.

In caietul de sarcini, insa, sunt cateva conditii, pe care firma in cauza – dat fiind ca a fost acceptata si a participat la “razbel”, le-a indeplinit!

Conform punctului 1.4, firma trebuia sa depuna certificate de atestare fiscala, pentru a dovedi achitarea tuturor obligatiilor fiscale catre bugetul de stat si bugetul local, plus o scrisoare de bonitate financiara.

Din datele Ministerului de finante, firma nu are – si nu a avut ani la rand – nici un angajat, iar acesti ZERO angajati au produs datorii de 779.000 de lei, la o cifra de afaceri de 26.000 de lei, active imobilizate de 476.000 lei si profit de 6.000 lei. Credem ca datele cu pricina pot da o idee asupra modului in care sunt eliberate actele cerute de municipalitate.

Conform punctului 1.5, nu pot participa firme care au datorii la stat, sau ai caror asociati/administratori au avut firme cu datorii, lichidate, in insolventa si asa mai departe.

Or… nu este cazul cuplului Taraboanta&Ionescu – dar, cum primaria Iasi este foarte bine condusa, credem ca totul se datoreaza doar unor mici defecte de vedere si interpretare a datelor ce nu tin de logica, ci de capacitatea de a manevra fonduri. Ca sa zicem asa si nu altfel.

Concluzia? Municipalitatea e o vaca – una mare si frumoasa, care-si marita spatiile si se lasa mulsa de afaceristi pe care instantele ii tot iarta de datoriile catre bugete.

Insa, va avertizam: nu faceti ca ei! Motivul este simplu; ziarul FAPTA este in posesia declaratiei unei participante la licitatia din 6 iulie 2017 (la care ONIX Iasi a fost declarata castigatoare, n.n.), conform careia Iulian Taraboanta ar fi spus ca va “supra-licita nebuneste” ca sa-si “omoare concurenta”, si ca, fiind firma sotiei, nu-l intereseaza la cat va ajunge chiria pentru ca va sub-inchiria localul, cu atat mai mult cu cat relatiile sale din DAPP il vor acoperi. Evident, nu credem asa ceva si suntem convinsi de contrariul – chiar daca sunt indicii ca unele firme controlate de Taraboanta sub-inchiriaza localurile luate de la primarie, dar fara stirea acesteia. Sau cu stirea ei, dar aceasta ar duce lucrurile intr-o zona cam ilegala…

In timp ce in Iasi Termoservice va evacueaza, eventual, din casa, pentru neplata unor sume de 3-4.000 de lei la intretinere, in acelasi Iasi municipalitatea, finantele publice si justitia ii fac scapati pe cavalerii de industrie cu datorii de milioane de euro.

Vorba PSD-ului: indrazneste sa speri! Pentru ca maine poate fi mai rau…

(va urma – partea a II-a saptamana viitoare)

Daniel Vlas – FAPTA

Post Scriptum adresat primarului Mihai Chirica

Stimate domnule primar, intrucat suntem convinsi ca bunele practici din primaria ce cu onoare conduceti fac imposibil accesul unor aventurieri (ca sa nu spunem golani) la averea municipiului Iasi, cum explicati cele de mai sus scrise?

In al doilea rand, in ipoteza in care FAPTA va continua metrialul de fata, (si) prin atentioanarea publica dar si directa a DNA Iasi, va veti ralia efortului nostru de asanare a spatiului public?

Leave a Reply